Deşi noua formă a legii reintroduce obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi de interese pentru demnitari, se elimină comisiile de cercetare ANI şi se limitează perioada verificărilor la numai un an de la data încheierii mandatului oficial. În acelaşi timp, sunt excluse din declaraţiile de avere şi interes obiectele de artă şi bijuteriile deţinute, precum şi informaţii cu privire la afacerile derulate, direct sau indirect, prin contracte finanţate din bani publici. Aceste limitări evidente ale noii legi vor reduce considerabil transparenţa averilor demnitarilor, dar şi abilitatea ANI de a semnala şi controla posibilele nereguli.
Ca studenţi şi absolvenţi români peste hotare, ne lovim mereu de percepţiile negative ale străinilor cu privire la România: de la colegi, prieteni, profesori şi până la jurnalişti şi lideri de opinie. Din păcate, ţara noastră este asociată de multe ori cu fenomenul de corupţie, care descurajează atât turismul cât şi investiţiile străine, şi frânează dezvoltarea economică şi politică a Statului Român. Din acest punct de vedere, considerăm că este de datoria autorităţilor să continue lupta împotriva corupţiei pe toate planurile, oferind un semnal clar atât românilor, cât şi străinilor, că acest fenomen este combătut cu toate resursele legale existente. Din păcate, noua lege ANI nu face decât să agraveze percepţiile negative asupra României în rândul oficialilor şi investitorilor străini.
Unul dintre rolurile fundamentale ale societăţii civile în orice stat democratic este monitorizarea deciziilor politice, în limitele legii. În acest sens, Liga Studenţilor Români din Străinătate face un apel către societatea civilă din România şi către organizaţiile româneşti de studenţi şi tineret din întreaga lume, pentru adoptarea unei poziţii publice comune în legătură cu noua lege ANI şi demararea eforturilor pentru iniţierea şi susţinerea unui nou proiect de lege care să îndrepte deficienţele semnalate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu