Spune-ne mai multe
despre tine.
Sunt Bogdan Ionuț
Gâta, fericit voluntar al lunii aprilie. Sunt în Danemarca din 2008, când am
fost admis la Business Collage programul Marketing Management. Am obținut
diploma AP degree, după care am renunțat la școală. Aveam sentimentul de
nerealizare, aveam nevoie de ceva mult mai provocator şi palpabil, faţă de
practica şi teoria din facultate. Am decis să-mi deschid propria firmă cu
ajutorul cunoștințelor dobândite de-a lungul anilor de studiu în mediul
academic danez.
Este o firmă mică, ce intermediază vânzarea de
brichete din lemn dintre producătorul român şi piața daneză.
Experiența LSRS! Cu
ce te ocupi şi în ce proiecte te-ai implicat?
Am fost lângă fondatorul LSRS Danemarca, Ionuţ-Tudor
Mărieş încă de la început, implicarea mea fiind neoficială, până când în 2011
am decis să fiu membru activ. Ulterior am obținut funcția de Consilier Membrii.
Cât timp aloci
săptămânal voluntariatului LSRS?
Implicarea mea în
proiectele filialei a fost condiționată de timp, având în vedere munca pe care
o depuneam pentru Aarhus Briketten, dar cu toate acestea sunt mândru că am fost
părtaş la toate proiectele filialei alocând aproximativ 10 ore săptămânal în
funcție de sarcinile care îmi erau atribuite, cel mai important proiect fiind
BRAINetwork, care a fost un real succes.
Ce îți place în
LSRS?
LSRS mă provoacă,
îmi pune calitățile în practică, oferindu-mi ocazia să-mi exersez în special
spiritul de antreprenor intermediar, facilitând contactul dintre membrii şi
instituțiile daneze, mediul danez de afaceri sau membrii altor filiale din
diferite ţări.
Ce îmi place cel
mai mult în LSRS este partea de networking, purtând cu mândrie statutul de
Consilier Membrii LSRS Danemarca, am fost invitat la diferite evenimente unde
am întâlnit oameni cu adevărat deosebiți. Aceştia erau în mare parte părtași la
ideea viziunii mele de a schimba imaginea românilor în străinătate.
Ai fost ales
Voluntarul Lunii, ce înseamnă aceasta pentru tine?
Voluntarul Lunii,
acum pun un mare smiley face, pentru că nu mă așteptam! Când am văzut mail-ul,
primul lucru pe care l-am făcut a fost să îmi sun coordonatorul să-l întreb
dacă nu s-a făcut vreo greșeală. În voluntariat aprecierea, pe lângă satisfacția
de a construi necondiționat şi a lăsa ceva mai bun celor care vin, cred că este cel mai frumos lucru care ţi se poate întâmpla.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu